Diagnosticul de deficit motor reda un termen ,,ce acopera" o varietate
de simptome de origine neurologica, in mod special. Gravitatea unui
deficit motor este data atat de topografia cat si de extinderea
leziunii.
Un deficitul motor pasager la nivelul membrului inferior poate aparea
ca o complicatie sau o sechela postoperatorie a herniei de disc
lombare. Deficitele motorii se constata cel mai frecvent in teritoriul
nervului sciatic popliteu extern si se manifesta prin pareze de
diferite intensitati sau chiar paralizii. Mai rar este afectat
sciaticul popliteu intern. O buna parte din sciaticile hiperalgice
(aproximativ 20%) ajung in stadiul de sciatici paralizante, determinand
astfel un deficit motor la nivelul membrului inferior.
Printre cauzele producatoare ale paraliziei de sciatic se mai pot
enumera: spondilolistezis, traumatisme ale coloanei si
bazinului, si neoplasm al vertebrei. In boala Paget se remarca frecvent
aparitia unui deficit motor sub forma de paraplegie spastica in urma
compresiunilor medulare. In caz de compresiune medulara, intr-o hernie
de disc cervicala, se poate ajunge la hemi si terapareza sau chiar la
hemi si tetraplegie. Spondilolistezis poate provoca in mod exceptional
o paraplegie completa. Spina bifida, in formele sale grave, mai ales in
copilarie poate da tulburari neurologice ca paraplegie flasca si
tulburari de sensibilitate, tulburari vaso-motorii, tulburari
sfincteriene, etc. Traumatismele, pot produce la nivelul coloanei
vertebrale o entorsa sau luxatii in cel mai fericit caz, sau fracturi
cu interesarea maduvei spinarii, care pot provoca paraplegii sau
tetraplegii.
Deficitul motor beneficiaza net de tratamentul fizical-kinetic, iar in
unele cazuri, reprezinta singurul tratament rational de urmat. In cazul
oricarui deficit motor, rolul kinetoterapiei precum si al fizioterapiei
este extrem de important. Kinetoterapeutului ii revine sarcina de a
stabili gradul de denervare si in functie de aceasta sa croiasca
programul adecvat de recuperare. Kinetoterapia foloseste tehnici
particulare ce uzeaza din plin de facilitarea periferica si centrala a
activitatii neuromusculare. In reeducarea functionala se urmareste
prevenirea retractiilor si atitudinilor vicioase, prin pastrarea unor
pozitii corecte a membrelor inferioare: coapsele si genunchii intinsi,
piciorul in unghi drept cu gamba, varful piciorului in sus.
Desigur, tratamentul postural, mobilizarile pasive sunt de un real
folos in tratamentul deficitului motor. Dupa ce schema motorie
primitiva a fost creata, se urmareste cresterea amplitudinii,
rapiditatii, preciziei, fortei gestului analitic, treptat urmarindu-se
cresterea coordonarii neuro-musculare, echilibrului etc.
De un real folos este si fizioterapia. In functie de gradul denervarii,
programul de recuperare va fi axat pe electrostimulare selectiva cu
curenti exponentiali, cu panta variabila. Se utilizeaza in acest
tratament si alte proceduri de termoterapie si electroterapie. Se
foloseste electroterapie cu curenti diversi, galvanizari asociate daca
este nevoie de ionizari, fie curent diadinamic. Se foloseste
termoterapie cu infrarosii si aer cald, ultra scurte, etc.
Masajul se utilizeaza dupa metodologia clasica, folosind procedeele
principale.
|
Alcatuim planul de tratament
Proceduri
kinetoterapie
