Leziunile articulare traumatice, in special subluxatiile (luxatiile
incomplete), luxatiile si uneori entorsele, determina elongari sau
rupturi ale capsulei si/ sau ligamentelor articulare, ceea ce va
determina ca sechela o laxitate articulara. In functie de gravitatea
acestei laxitati, se poate ajunge pana la instabilitate grava
articulara, care compromite statica si functia articulara,
necesitand interventia operatorie (mai ales cand este vorba de
genunchi).
Semnele clinice ale unei laxitati articulare sunt dominate de
posibilitatea de a se executa activ sau pasiv o anumita miscare,
intr-un anumit plan, cu o amplitudine crescuta fata de normal. Uneori
apar miscari imposibile in mod fiziologic, cum ar fi miscarile se
lateralitate sau antero-posterioare ale genunchiului.
Articulatiile cele mai interesate de laxitate, privind membrul
inferior, sunt articulatia gleznei, genunchiului si mai rar a soldului.
Genunchii sunt considerati cea mai importanta articulatie cu rol
deosebit in sprijin. Astfel, prezenta laxitatii articulare la nivelul
genunchiului, poate influenta negativ sprijinul, echilibrul corpului
precum si mersul. Pot fi interesate de asemenea si articulatiile mici
ale piciorului.
Combaterea durerii reprezinta un obiectiv principal al kinetoterapiei
si in general al planului de recuperare, deoarece durerea poate crea
impotenta functionala sau poate impiedica aplicarea kinetoterapiei.
Kinetoterapia are ca si scop asigurarea stabilitatii
articulare in care este prezenta laxitatea. Pentru membrul inferior se
folosesc exercitii de tonifiere a musculaturii, de crestere a fortei
musculare, urmarindu-se obtinerea unei musculaturi puternice. Spre
exemplu, existenta laxitatii articulare la nivelul
genunchiului, presupune tonifierea cvadricepsului, iar pentru
articulatia coxofemurala, tonifierea muschiului fesier
mijlociu.
Fizioterapia foloseste electroterapia atalgica si
antiinflamatorie, (curentii Trabert, curentii
interferentiali, diapulse, curenti diadinamici, TENS, laser, unde
scurte etc. O mentiune aparte merita sa fie facuta pentru
hidrokinetoterapie. Aceasta procedura fiind indispensabila, si aducand
un beneficiu imens recuperarii.
Masajul terapeutic este indicat in laxitate articulara, in special
pentru efectul de tonifiere, pe care il are asupra muschilor care
stabilizeaza articulatia. Masajul terapeutic este indicat in
instabilitatea articulara, in special pentru efectul de tonifiere, pe
care il are asupra muschilor care stabilizeaza articulatia. Masajul
articular constituie o forma de masaj local deosebit de utila si
eficace. Masajul este indicat in combaterea durerilor, prin efectele
sale sedative si relaxante si in reducerea instabilitatii articulare,
determinate de luxatii, entorse, etc. Masajul are rolul,
totodata de-a pregati articulatia pentru programul de kinetoterapie.
Numarul si durata sedintelor de masaj se stabilesc in functie de
nevoile fiecarui pacient, in functie de particularitatea afectiunii
determinante a laxitatii articulare.
|