Tratament deficit motor | Tratamente afectiuni membru superior

Diagnosticul de deficit motor reda un termen ,,ce acopera" o varietate de simptome de origine neurologica, in mod special. Gravitatea unui deficit motor este data atat de topografia cat si de extinderea leziunii. Traumatismele, pot produce la nivelul coloanei vertebrale o entorsa sau luxatii in cel mai fericit caz, sau fracturi cu interesarea maduvei spinarii, care pot provoca tetraplegii (si cu afectarea membrelor superioare cat si a celor inferioare), iar mai des numai paraplegii. Fractura apofizei transversale C7 poate da o paralizie de plex brahial, deci cu afectarea membrului superior, ceea ce pune probleme de reeducare functionala.

In situatia unei hernii de disc cervicale, cu compresiune radiculara poate aparea un deficit motor sub forma de pareza, prezent la nivelul umarului si bratului insotit de atrofie la mana. In caz de compresiune medulara, se ajunge la hemi si terapareza sau chiar la hemi si tetraplegie.

Un deficit motor la nivelul membrului superior, poate fi cauzat de o compresiune medulara in cervico-brahialgie. In sindromul umar-mana al lui Steinbrocker, sindrom dureros intins pe toata mana, pe tot membrul superior, cu tulburari vaso-motorii si trofice, apare un deficit motor ce se accentueaza cu atrofie musculara a antebratului si mainii.

Mana are capacitatea de a executa cele mai complexe acte motorii ale omului, nu numai de manipulare perfectionata ci si de sensibilitate deosebita. Astfel, un deficit motor la nivelul mainii poate afecta foarte mult desfasurarea activitatilor zilnice (spalat, imbracat, mancat, etc) si in general afecteaza calitatea vietii acestui pacient.

Privind membrul superior, tratamentul prin kinetoterapie a deficitului motor al mainii, mai ales la nivelul degetelor, urmareste stabilirea bilantului functional al acestui segment si in special reeducarea prehensiunii. Scopul kinetoterapiei mai este si cel de a redobandi mobilitatea articulara in membrul superior si tonicitatea musculara, ceea ce se va putea obtine prin intermediul miscarilor pasive, pasivo-active, active si a miscarilor cu rezistenta. Se folosesc multe exercitii de coordonare, ergoterapie si terapie ocupationala.

Tratamentul prin agenti fizici cuprinde un grup larg de agenti terapeutici, care modifica reactivitatea organismului, restabilind unele functii deficitare si combatand durerea. In functie de gradul denervarii, programul de recuperare va fi axat pe electrostimulare selectiva cu curenti exponentiali, cu panta variabila. Electrostimularea este o terapie substitutiva a comenzii nervoase care a fost afectata partial sau total , ce permite evitarea hipotrofiei unitatilor motorii active sau declanseaza contractia in unitatile motorii denervate mentinand astfel proprietatile contractile ale fibrelor musculare aferente.

Masajul se utilizeaza dupa metodologia clasica, folosind procedeele principale. Se efectueaza intr-un ritm mai intens cu efect de stimulare. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular, imbunatatirea excitabilitatii, a contractilitatii si a elasticitatii fibrelor musculare, imbunatatirea conditiilor de nutritie, prin activarea circulatiei sanguine la nivelul musculaturii membrelor superioare.